La prima vedere, "H Is for Hawk" (2025) pare să fie o dramă britanică cu potențial, axată pe tema doliului și a modului în care ne confruntăm cu pierderea. Ceea ce ne-a atras atenția a fost intenția clară de a transpune pe ecran o poveste personală, încărcată de emoție. Filmul încearcă să creeze o atmosferă intimă, folosind cadre bine alese și o direcție ce, teoretic, ar fi putut susține o narațiune introspectivă. Totuși, chiar și din perspectiva noastră, execuția lasă de dorit, dând senzația că o poveste mult mai complexă a fost simplificată excesiv, pierzându-și din forța și autenticitatea inițială.
Publicul, judecând după feedbackul disponibil, pare să confirme aceste temeri. Un spectator, al cărui feedback rezonează puternic cu impresia generală și cu nota medie a filmului, a descris pelicula drept "o tragedie absolută pentru noi, cei care iubim cartea". Acel "Sigh" inițial vorbește de la sine despre dezamăgirea profundă. Acest cinefil, deși recunoaște că poate fi "un filmulet britanic drăguț despre doliu", condamnă fără echivoc ceea ce consideră a fi "masacrarea, aplatizarea liniară" a unui original descris ca fiind "uimitor, crud, complex". Se pare că povestea reală, așa cum este percepută de fani, a fost puternic alterată, afectând esența și impactul.
Așadar, ce rămâne din "H Is for Hawk"? O experiență cinematică ce, în ciuda unor bune intenții și a unui subiect captivant, ratează ținta, mai ales ca adaptare. Atât noi, cât și spectatorii familiarizați cu materialul sursă, am simțit că filmul nu reușește să capteze nuanțele și complexitatea emoțională a cărții. Cu o notă medie de 4.0/10, "H Is for Hawk" e un film pe care îl recomandăm cu rezerve. Poate fi urmărit de cinefilii curioși, dar fără așteptări prea mari, mai ales dacă sunteți fani ai cărții, pentru că riscați să fiți profund dezamăgiți.